Copilul de sticlă
Auzim peste tot expresia de matur emoțional ca fiind ceva pozitiv, ca un compliment, cu referire la copiii care sunt mai maturi decât vârsta lor. Însă a fi matur emoțional de la o vârstă fragedă vine cu multe părți mai puțin bune și nu ar trebui privit ca un beneficiu.
Familiile vin în tot felul de forme și număr de membri, însă indiferent de numărul adulțulor și copiilor- fiecare își are poziția sa și rolul bine definit. Sau așa ar trebui să fie.
Dacă copilul tău este prea matur pentru vârsta lui sau poate tu simți că te-ai maturizat de la o vârstă fragedă, înseamnă o copilărie ratată. Adică asumarea rolului de îngrijitor mai degrabă decât procesul firesc de a trece prin adolescență și apoi în viața de adult. Ceea ce înseamnă extenuare și griji excesive prea devreme. De aceea pentru părinți este important să acorde spațiu copiilor lor de a discuta despre emoții, fie seara înainte de culcare, fie pe drum, în mașină, sau oriunde.
Viitoarele probleme ale unui copil parentifiati de la o vârstă mică, pot include sentimente de anxietate și furie, probleme la locul de muncă, probleme cu viitorii copii și chiar dependențe.
Copilul de sticla este numit așa nu neaparat pentru fragilitate cât pentru transparență.
