Unii oameni preferă singurătatea sau izolarea, în timp ce alții preferă să petreacă timpul cu prietenii, familia sau grupurile sociale.
Ambele categorii sunt perfect în regulă și poate cu toții le-am experimentat la un anumit nivel. Într-o zi te poți simți cu chef de oameni și că vrei să ieși sau să socializezi, iar ziua următoare preferi să stai acasă sau să mergi undeva singur.
Totuși, a petrece prea mult timp în izolare poate deveni o problemă, pentru că, deși este sănătos să petreci ceva timp singur, este de asemenea important și să te conectezi cu ceilalți. Retragerea socială poate fi subtilă pentru început, dar poate progresă treptat către izolare, ceea ce înseamnă evitarea treptată a familiei și prietenilor.
Cum știi că preferi singurătatea și nu ai încredere în alți oameni?
Când ai încredere în cineva, contezi pe faptul că te poți baza pe acea persoană și că este sincer față de tine. Adesea un motiv al izolării și al lipsei de încredere față de ceilalți sunt dezamăgirile. Însă încrederea acordată celorlalți poate însemna și să te arăți tu vulnerabil și să te aștepți doar la lucruri bune de la ceilalți.
Dacă nu știi câtă încredere ai în ceilalți și cât de mult te bazezi doar pe tine, iată câteva întrebări de ghidare:
– Cât de mult pui la îndoială intențiile celorlalți?
– Adesea te aștepți la ce e mai rău și că ceilalți te vor dezamăgi?
– Păstrezi distanța față de oameni pentru a evita să fii dezamăgit?
– Îți este greu să ceri ajutorul celorlalți?
Dacă ai răspuns ”Da” la majoritatea întrebărilor, te poți confrunta cu dificultăți de încredere în ceilalți.
Trauma și izolarea
Un astfel de comportament poate fi de fapt un răspuns de apărare la amenințări. Singurătatea și izolarea pot fi un simptome al traumei.
În acest caz izolarea are loc pentru că persoana care suferă nu are un sistem de sprijin și de susținere bine pusă la punct iar simptomele includ:
– Tendința spre singurătate;
– Relații tensionate;
– Consum de substanțe;
– Probleme de somn;
– Depresie.
Deci singurătatea poate fi dăunătoare atât sănătății fizice, cât și emoționale, comportamentale sau mintale.
Hiper-independența și singurătatea
Dacă ții oamenii la distanță sau îi respingi pentru a nu fi rănit și îți spui că nu ai nevoie de nimeni – asta poate fi un răspuns la traumă.
Dacă de multe ori refuzi ajutorul – chiar și în cazurile când lucrurile ar fi mai simple pentru tine – atunci te poți regăsi în așa numita hiper-independență. Un anumit nivel de independență poate provoca stres suplimentar și te poate face să te simți izolat.
S-ar putea să fii prea independent pentru că ai învățat că nu poți avea încredere în ceilalți și că te poți baza doar pe tine. Și astfel să fi dezvoltat aceste trăsături pentru a te proteja de suferință. Corpul și mintea vin în mod natural cu aceste modalități de a supraviețui traumelor, pentru a se asigura că nu vei mai trece prin asta niciodată.
Care sunt convingerile limitative din spatele experiențelor dificile?
Convingerile limitative sunt gânduri pe care le ai despre tine și pe care le porți cu tine toată viața. Mulți nici nu știu că le au până nu întâlnesc un factor de stres, o relație sau o schimbare în viață care să le scoată la suprafață. Convingerile limitative sunt așteptări negative despre tine sau despre alți oameni.
Majoritatea se dezvoltă în copilărie și sunt un mecanism de apărare în fața circumstanțelor adverse, a emoțiilor dureroase sau a relațiilor dificile. Cu toate acestea, la vârsta adultă pot să afecteze negativ relațiile, munca și viața.
În copilărie suntem ca niște bureți, absorbind tot din jurul nostru. Ne raportăm la prieteni, profesori, familie sau comunitate pentru a înțelege mediul înconjurător.
O experiență negativă te poate face să te simți trădat, abandonat sau dezamăgit de cei din jur și să îți spui că:
Nu poți avea încredere decât în tine: ceea ce îți va limita capacitatea de a construi relații sănătoase, sau să primești sprijin și ajutor emoțional.
Oamenii mă vor dezamăgi sau trăda: aici se vede încrederea scăzută în ceilalți pe fondul unor experiențe negative și teama că ceilalți te vor dezamăgi sau trăda.
Nu am nevoie de ajutorul nimănui: această credință reflectă tendința spre autonomie și credința că te poți descurca singur, fără expertiza altora chiar și în situații dificile.
Nu mă pot baza decât pe mine: aici se observă reticența de a cere sau accepta ajutorul celorlalți și lipsa de încredere că alții pot avea grijă de tine.
Cum să te recuperezi după izolare sau alte simptome ale traumei?
Persoanele care au trecut prin experiențe traumatice și apoi se retrag social, izolându-se, tind să aibă și probleme de sănătate, datorită comportamentelor neadaptative, îndreptate în direcția supraviețuirii.
Dacă vrei să diminuezi sentimentul de izolare și convingerile limitative referitoare la încrederea în ceilalți, iată ce poți face:
Fă pași mici: caută situații sau aspecte mărunte în care să înveți să ceri ajutorul celorlalți sau să ai încredere că te pot susține. Odată ce vei reuși acest lucru, te vei simți mai confortabil să te bazezi și pe alții.
Caută să fii deschis: străduiește-te să nu pui negativul în față imediat, referitor la orice persoană sau situație socială. Fii mai degrabă deschis la minte și cu o doză de optimism.
Ai grijă în cine poți avea încredere: dacă ai încredere cu ușurință în oricine, sunt șanse să fii dezamăgit. Deci, începe prin a învăța să acorzi încredere treptat, potrivit situației.
Dacă simți că ții oamenii la distanță de frica de a nu fi dezamăgit, află că rănile emoționale au nevoie de timp pentru a se vindeca. Însă a face totul pe cont propriu poate fi epuizant și dificil. De aceea, acceptarea unui ajutor poate influența pozitiv atât sănătatea mentală cât și fizică.
Dacă lipsa de încredere acordată celorlalți îți afectează abilitatea de a funcționa normal sau e un stres zi de zi, este o idee bună să apelezi la un terapeut sau specialist.
Un terapeut sau coach poate fi de mare ajutor pentru persoanele care suferă de diferite urmări ale traumelor. Până când trauma nu este rezolvată, aceasta va continua să conducă gândurile și comportamentul.
Cu ajutor profesional vei recâștiga un anumit control asupra vieții tale, ceea ce îți va permite să iei decizii mai sănătoase și informate.
Un coach sau terapeut te poate ajuta să-ți îmbunătățești relațiile și să te ajute să dezvolți metode sănătoase de adaptare și apoi de vindecare.
Îmi poți scrie pe formularul de mai jos.